Din nou Cartisoara

Pe noi “ca grup” ne leaga cateva lucruri de Cartisoara asta, printre care si un Revelion hard-core cu care am speriat toti cunoscutii in anul 2011 :).

Dar ce voiam sa spun de fapt este ca am trecut din nou pe-acolo in week-end. Prin aceeasi Cartisoara, cu ocazia Festivalului CUCA, in care loc, culmea, n-aveam nicio tragere de inima sa merg.

De ce? Pai pentru ca aveam inca vie amintirea acelui Revelion ( 🙂 ). Nu. In primul rand pentru ca nu credeam in eveniment. Nu ma atragea, nu apucasem sa citesc nimic despre el, as fi preferat Garana de 1000 de ori (supararea ca l-am ratat pe Mike Stern e inca vie) si numai ideea unei “uninformed decision” ma seca. In al doilea rand pentru ca in amintirile mele in toata Cartisoara nu era decat o singura pensiune si aia cam neatractiva (iar la tusa Mariuta nu se rezulta nici atat, indeosebi cu Suri – desi daca stau sa ma gandesc, cred ca ea ar fi fost cea mai fericita acolo, in fundul curtii – iar cu cortul din start n-am luat in calcul sa mergem pentru ca nu-l aveam la indemana, bicicletele stricate… trist). Mai apoi pentru ca mi se parea o idee putin cam plictisitoare. Mai apoi pentru ca am ratat o tura pe munte. Mai apoi pentru ca ma cam saturasem sa tot fac-desfac bagaje in fiecare weekend – dar peste asta am trecut cel mai usor. Singurul lucru care m-a mobilizat cu adevarat a fost o iesire la Balea si prospectul unei vizite pana la lacul Capra.

Ei bine, toate, dar toate premisele de mai sus au fost gresite (mai putin aia cu tura pe care am ratat-o la munte unde aud ca a fost minunat 😉 ). Cum ar spune David Finch, “nimic nu este ceea ce pare a fi” 🙂

Adica

1. Nu credeam in eveniment. Fals.

Evenimentul are potential, iar locatia este minunata.

Din punct de vedere muzical nu pot sa vorbesc in nume propriu pentru ca am plecat relativ repede sa culc copilul (care nu mai doreste schlaffen in aer liber), dar in numele grupului zic ca un pic cam prea psihedelic si prea experimental. Reperul Garana e inca puternic, nu poti sa compari. Si nici nu cred ca se vrea comparat, intrucat ideea de baza e cam alta. Totusi, un nume ca Maria Raducanu spune multe, deci un credit trebuie sa acordam.

Iar locatia jos palaria inca o data.

[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

2. In toata Cartisoara nu e decat o singura pensiune. Fals.

Sunt vreo 17 (pe turistinfo.ro). Multe foarte OK. Noi am stat la Casa Duse, nu era neaparat prima pe lista dar a fost singura libera. Curte mare, loc de joaca, pietris, zbenguiala. Dar nu ai neaparat nevoie de pensiune. Locatia asta minunata de mai sus e ideala pentru cort! No worries cu copiii, Surina s-a simtit foarte bine si la pensiune, iar la cort nu s-ar pune problema ca e fana dedicata.

3. Idee plictisitoare. Fals.

Reconfirm ca niciodata nu e plictisitor cu prietenii, indiferent unde (inclusiv la Revelionu’ ala hard-core unde 99% din populatia intreaga la cap ar fi plecat acasa)

4. M-am saturat sa tot fac-desfac bagaje. Fals.

E tare bine sa faci/ desfaci bagaje 🙂 🙂

5. Iesire la Balea si la Lacul Capra. Fals.

Am uitat cum e in week-end pe la noi, la cabina, pe Transfagarasan, etc., etc. Ma credeam pe Jungfrau! (Fals! 🙂 ). Si cum la Balea desigur ca nu am ajuns la 7 dimineata, duminica… restul e un Transfagarasan continuu cu o oprire in zona Cabanei Capra. Doamne! Sa-mi aduc aminte data viitoare si sa nu mai merg niciodata in week-end pe-acolo!

Deci cu ce ramanem?

1. Cu 2 zile de timp de calitate petrecut afara cu prietenii. Seherazade in adevaratul sens al cuvantului si hlizeala maxima. Plus jocuri.

2. Cu un copil fericit ca a dat boabe la gaini (rupte de mana ei din vrej).

3. Cu bucuria ca am (re)gasit un loc cu totul “cocalari-free” (si nu ma refer aici la Balea), unde poti linistit sa iti petreci o vacanta minunata cu cortul si cu bicicletele.

4. Si cineva dintre noi cu copilaria, in care ne-a atras, din nou, si pe noi :). Thx Ela.

Concluzia?

Eu recomand Cartisoara. Inchipuiti-va un loc in care daca treci pe strada inca te saluti cu localnicii care inca merg cu carutele pe ulitele care inca miros a iarba si balega.

Multumiri Irinei si Tinei pentru foto. Eu nu am facut deloc.

[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]