Sergei Rachmaninoff – Concert Pentru Pian No. 2 în Do Minor

Când ați ascultat ultima oară un concert pentru pian? Eu astăzi am ascultat câteva, sau mai bine-zis bucăți din câteva.

Dar absolut de fiecare dată mă reîntorc la unul anume. Unul singur. Unul singur care la mine în cap nu are pereche. Nu are și gata.

De la pianissimo la fortissimo și încă. De la adagio la presto. De la ușor la puternic. De la melancolie la veselie. De la seriozitate la ghidușie. De la liniște la urlet. De la frică la curaj. De la delicatețe la brutalitate. Și invers. Uneori brusc și fără avertisment. Alteori lent și crescendo. Alteori fără să îți dai seama.

Este un concert de pian greu si puternic. Foarte puternic. Puternic tare și puternic moale în același timp.

Eram printr-a 10-a când s-a interpretat acest concert la Filarmonica de pe strada mea. Am stat nemișcată pe scaun tot spectacolul.

Cred că prefer interpretarea lui Evgheni Kissin dar o postez aici pe cea a lui Yuja Wang. Pentru ca m-a impresionat interpretarea feminină a acestui concert pe care eu îl concepeam interpretat exclusiv de către un solist masculin.

Muzică de la 1900.

[fusion_youtube id=”https://www.youtube.com/watch?v=EWgYg5Iicqk” alignment=”center” width=”600″ height=”” autoplay=”false” api_params=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=””][/fusion_youtube]