Singapore. Istoria locului

Istoria locului? Singapore? Da.

Am simțit nevoia unui astfel de articol separat despre Singapore asa ca l-am scris. Un articol in care sa apropii putin o zona cvasi-necunoscuta, impreuna cu contextul sau, pentru ca in primul rand am fost extrem de curioasa legat de felul in care s-a format, supravietuit si  dezvoltat acest stat-oras, si mai apoi pentru ca in egala masura mi se pare important sa cunosti lucruri legate de zonele in care calatoresti, pentru a le putea intelege mai bine, pentru a-ti fi mai usor sa preiei macar putin din contextul cultural si nu numai al locului care te primeste. Nu voi sta sa relatez intreaga istorie a orasului, pentru cine este curios exista wiki info, numai ca totusi cateva treburi ar fi de mentionat, pentru curiosii ca mine :).

Istoria cunoscuta a orasului incepe undeva prin secolul 11, iar in secolul 14 portul Singapore a capatat importanta, pana cand razbonicii portughezi din apropiere (Malacca in Malaysia a fost sub ocupatie portugheza mult timp pana dupa 1950 si off topic, sunt multe influente in zona) l-au distrus fara drept de apel prin 1613.

Istoria moderna a orasului incepe din 1819 cand Sir Thomas Stamford Raffles, British of course, a infiintat pe insula un port, ghiciti?, British, nah. Ca si colonie Britanica, Singapore a crescut in importanta devenind un centru de comert intre India si China si un antrepozit al Sud-Estului Asiei, nod de legatura si port pentru intreg comertul din zona, ajungand rapid un oras-port major ca importanta. Multi comercianti preferau sa nu faca drumul complet India-China ci mai degraba sa se serveasca de acest port situat la jumatatea distantei pentru a-si schimba marfurile intre ei.

Un doc aglomerat si anume Tanjong Pagar, in anii 1890; Sursa: wiki

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Singapore a fost cucerit si ocupat de imperiul japonez, in anii 1942-1945. La sfarsitul razboiului, a revenit sub control britanic, dar, populatia fiind dezamagita de faptul ca Marea Britanie nu s-a dovedit a fi nadejdea lor atunci cand au fost ocupati si in contextul in care Marea Britanie orisicum era pregatita sa acorde o mai mare autonomie a guvernarii in Singapore si coloniile din zona, totul a culminat cu fuzionarea Singapore-ului cu Federatia Malayesiana pentru a forma statul Malaysia in 1963.

Ceremonia nationala in 1963 in cinstea formarii Federatiei Malaysia de  Ziua Malaysiei (16 September 1963) prin unificarea Federatiei Malaya, Sabah (North Borneo), Sarawak si Singapore. Cuvintele Malay “Majulah Malaysia” inseamna “Onward Malaysia”

Cu toate acestea, disputele sociale intre cele doua partide la putere in Singapore vs. Malaysia, impreuna cu tensiunile rasiale legate de statutul si preferintele acordate malaezienilor in detrimentul chinezilor, alaturi de revolte si varsari de sange – au dus la scoaterea din schema a Singapore-ului (din Malaysia), acesta devenind republica independenta in 9 august 1965.

Ei bine, situatia in acest context era mai mult maro decat roz, Singapore fiind confruntat cu un climat in zona destul de dubios, cu un potential mare de a fi atacati de catre indonezieni si a fi fortati sa adere din nou la Federatia Malayesiana, asa ca si-au cautat ca se poate de repede recunoasterea internationala a suveranitatii, aderand pe la toate organizatiile posibile si creandu-si Constitutia. Parerea generala era ca un stat-insula atat de mic nu putea fi viabil ca si tara in sine, iar majoritatea mass media internationala se manifesta mai mult decat sceptica cu privire la supravietuirea acestuia. In afara de problema suveranitatii, problemele cele mai presante erau somajul (cam pe la 10-12%), locuintele, educatia, lipsa resurselor naturale si a pamantului. Fizic. Al uscatului.

Cum a ajuns Singapore atunci sa devina in mai putin de 30 de ani, in anii 1990 (si in prezent) una din cele mai prospere natiuni modiale, cu o economie de piata dezvoltata, relatii comerciale internationale foarte puternice si cel mai mare PIB pe cap de locuior din intreaga Asie, in afara de Japonia?

Pai… management? S-au antamat niste tatici si au zis: sa ne focusam. Pe sectorul manufacturier. Au construit fabrici, cu tehnologie, si au atras investitori straini printr-o super politica de taxe. Tehnologie = Industrializare (sau invers) = Eficienta = Venituri mai mari. In paralel, industria serviciilor a crescut si aceasta, datorita nevoii  de servicii pentru navele din portul care devenea astfel din ce in ce mai aglomerat datorita cresterii comertului. Acestea au condus la o ameliorare a somajului. Aditional, Singapore a atras si mari companii petroliere cum ar fi Shell sau Esso care si-au construit rafinarii, iar tara a devenit pe la mijlocul anilor ’70 al treilea centru de rafinare a petrolului din lume (! Stiati?). Guvernul a investit enorm in sistemul de educatie care adopta Engleza ca limba a instruirii in scoala si care pune accentul pe aspecte practie de training pentru a produce o forta de munca competenta si potrivita pentru industrie. Pe de alta parte, problema locuintelor era una cat se poate de serioasa, de la faptul ca acestea lipseau cu desavarsire pana la (in)salubritate, boli si probleme sociale. Numai ca una din entatile constituite inaintea independentei (The Housing Development Board) – care se ocupa exact de proiectele de Public Housing – a continuat sa fie „de succes”, construind proiecte uriase pentru locuinte, si in numai o decada lumea locuia deja in aceste apartamente. Populatia era obligata sa aiba conturi de economii si un plan economic a fost facut astfel incat, folosind acest cont obligatoriu de economii, in timp, populatia sa poata plati aceste case in care locuiau, crescand astfel apoi numarul proprietarilor. Totul pana prin anii ’80.

Ce simplu pare, nu? Ca in cartile de economie. Eu una cred ca si momentul a fost unul de conjunctura pentru dezvoltarea lor, mai cred ca au fost sustinuti international de tari cu interese in zona, dar sunt singura ca daca ei nu erau meseriasi tot degeaba conjunctura si sustinere. Mi se pare extraordinar ca de la momentul independentei in 1965, economia tarii a crescut cu o medie de 9% in fiecare an, iar in prima jumatate a lui 2010 a fost economia cu cea mai rapida crestere din Sud-Estul Asiei.

Dupa anii ’80 au inceput fițele :): investitii in tehnologie, manufactura de electronice, sectoare mai grele cum ar fi propria companie aviatica si deschiderea aeroportului Changi in 1981. Si stim cu totii cum este pozitionata Singapore Airlines ca una din cele mai de lux companii aviatice din lume. Portul din Singapore avea sa devina unul din cele mai aglomerate porturi din lume iar sectoarele de servicii si turismul au luat o mare amploare in aceasta perioada. Singapore isi itea capul la suprafata ca fiind un nod important pentru transporturi si o atractie turistica majora in sine. In 1987 s-a pus in functiune MRT-ul (Mass Rapid Transit), conectand toate noile cartiere construite cu centrul orasului.

Cat despre pamant… l-au scos din apa. Harta cu portiunile “recuperate” de-a lungul vremii:

Totul intr-un context de super-stabilitate politica asigurata de cei 15 ani de „monopol” al „People’s Action Party” (cam de stanga asa, cred, nu?) care a castigat absolut toate locurile in Parlament intre 1966 si 1981. Ulterior lucrurile s-au mai schimbat, si din ceea ce a fost catalogat de unii ca „politica autoritara” din partea acestui partid, s-a ajuns la o modificare a Constitutiei, la posibilitatea de a alege prin vot Presedintele si nominalizarea membrilor parlamentului.

Nu stiu de ce, dar evolutia asta imi inspira ca totul a fost facut cu o super strictete de la bun inceput, cu un plan foarte bine pus la punct si care parca era predestinat sa reuseasca. E-adevarat ca presupun si ca nu prea aveai voie sa cracnesti in front…

In jurul anilor 2000 Singapore s-a confruntat cu o serie de crize: criza economica asiatica de la sfarsitul anilor ’90, epidemia de SARS din 2003 si o serie de amenintari teroriste. In 2004 tara a ajuns sub carma celui de-al treilea prim-ministru care a micsorat durata de militarie obligatorie de la 2 ani jumatate la doi ani si a legalizat jocurile de noroc :). Iar in 2006 People’s Action Party a revenit la putere castigand 82 din cele 84 de scaune din parlament si 66% din voturi.

Cam asta… daca va intrebati cumva cum dintr-o mlastina, Singapore a devenit in 200 de ani un centru mondial high-tech :)… Eu mi-am pus aceasta intrebare si cam asta este raspunsul pe care l-am gasit.

O alta intrebare pe care mi-am pus-o este “De ce?” sau mai bine zis “Cum?” atat de multa diversitate in Singapore? 

Multe natii laolalta

Ei bine, au fost descrieri chinezesti care povesteau despre “Pulau Ujong” sau “Insula de la Capat” in secolul 3, au fost printi “mitologici” malay care au acostat pe peninsula in secolul 13, vazand asa-zisul “Leu” care cel mai probabil era tigrul malayesian de fapt si fondand “Lion City”, au fost relatari ale calatorilor chinezi care descriu mica asezare denumita Dan Ma Xi (sau in malayesiana Tamasik) ca fiind locuita de malay si chinezi.

In secolul 14 insula a fost prinsa la mijloc intr-un conflict intre Siam (actuala Thailanda) si imperiul Majapahit din Java – care se luptau pentru controlul peninsulei Malay, Singapore pierzand in fata javanezilor si fiind condusi de catre acestia timp de cativa ani, devenind ulterior parte a sultanatului Malacca si apoi a celui Johor si in acelasi timp un important port al acestora.

La inceputul secolului 15, desi Singapore era la momentul respectiv un stat vasal Thailandez, sultanatul Malacca avea sa si extinda rapid autoritatea asupra insulei. Dupa ce Malacca a fost cucerita de thailandezi la 1511, amiralul malay s-a refugiat la Singapore si a stabilit acolo noua capitala la Johor Lama, dar si aceasta a fost distrusa de portughezi in 1587. In 1613, razboinicii portughezi au ars din temelii asezarea de la gura raului Singapore si insula s-a scufundat in obscuritate. Desi de prin preajma locului, mie nu prea-mi rezulta portughezii astia in istorie. Cam niciodata nu mi-au rezultat.

Intre secolele 16 si 19, arhipelagul Malay a fost cucerit incet incet de puteri colonialiste europene, incepand cum spuneam mai devreme cu portughezii pe la inceputul secolului 16. Apoi au venit olandezii care au ajuns sa controleze intr-un final cele mai mari porturi ale regiunii si care au stabilit un monopol asupra comertului din zona, in special in ceea ce priveste mirodeniile, bunul cel mai de pret comercializat atunci in regiune. Pe vremea aceea, celelalte puteri colonialiste – inclusiv cea British – aveau o prezenta relativ limitata.

La inceputul secolului 19, britanicii au speculat tensiunile interne ale regiunii  in dorinta lor de a prelua controlul din mainile olandezilor (care nu ii lasau sa faca mai nimic prin zona) si au promis sultanatul Johor fratelui conducatorului de la momentul respectiv, care traia in exil (si caruia localnicii ii erau de fapt credinciosi), reusind sa il aduca inapoi in tara. In contrapartida si bineinteles impreuna cu un bir anual, acesta din urma a garantat britanicilor ca ii lasa sa faca un ”trading post” in Singapore. Zis si facut, si in 6 Feb 1819 a luat fiinta Singapore.

In decadele urmatoare, Singapore a ajuns un mare port in zona, cu statut de port liber, fara taxe. Astfel a atras multi comercianti Chinezi, Malay, Indieni si Arabi care si-au stabilit case de negot acolo si carora le infloreau afacerile uite-asa.

Pana pe la 1830 chinezii devenisera cel mai mare grup etnic din Singapore – provenind partial din chinezii initiali ce se stabilisera acolo inca de prin secolul 14 (asa numitii Peranakans), apoi din muncitori chinezi care au venit in Singapore sa scape de greutatile economice din China de Sud. Al doilea mare grup etnic erau malaezienii (malay people), iarasi locuitori de origine ai zonei, care lucrau in special ca pescari, mestesugari sau muncitori si care continuau sa locuiasca in ”kampungs” (adica in sate). Prin 1860 indienii devenisera cel de-al treila mare grup etnic, format din muncitori necalificati, comercianti si criminali sau ”incalcatori ai legii”, presupun prizonieri sau ceva, ce erau trimisi sa munceasca (de catre britanici bineinteles) la proiecte publice cum ar fi defrisarea junglei sau constructia de drumuri. Si mai erau si trupele indiene Sepoy controlate de britanici care isi aveau garnizoana in Singapore.

Cam asa cu diversitatea si cu cum s-au adunat acolo aceste mari grupuri etnice.

Daca vreti mai multa istorie a orasului – puteti citi aici. Lucruri interesante.